Relaxează-te, ”totul este sub control” e o utopie!

Standard

Așa. Să ne începem anul cu gânduri bune de…relaxare, lasa sa treacă, nimic nu poate fi cu adevărat controlat, lasa viața sa îți ofere surprizele ei ca o să o facă oricum și treci prin ea cu fruntea sus pentru ca oricum ce e să se întâmple, în mare, o să se întâmple și măcar sa ai atitudinea câștigătoare.

Ca la fiecare trecere de ani ne punem dorințe și ne facem planuri mărețe. Sau, dacă ești mai lucid (cunoscut și ca blazat) nu îți mai dorești nimic și aștepți sa treacă. Dar sa vorbim de cei care își fac planuri și șoptesc dorințe la 12 noaptea. Bai, poți! Poți să faci tot ce îți propui dacă vrei, numai ca s-ar putea sa nu îți iasă din prima, realist vorbind. S-ar putea sa încerci și sa ratezi de câteva ori pana te prinzi cum se face bine. S-ar putea sa intervina stelele și oamenii rai și lenea și sa te împiedice. Dar, na, nimeni nu a spus ca va fi ușor.

Punem presiune mare pe o singura noapte care, în sensul ei cel mai pamantesc, trece la fel ca toate celelalte. Ce o încarca de semnificatie suntem noi, optimisti declarati sau sub acoperire. Încarcam de valoare câteva ore din trecut și din viitor când tot ceea ce ar trebui sa însemne noaptea asta este, de fapt, ca a trecut încă un an cu experiențe care ar trebui să ne fi făcut mai intelepti și ca ni se mai da o șansa la un început a ceva ce ne dorim. Aceeași ca și ieri, numai ca ne place să ne dam termene. De aceea, dacă azi nu poți, e o zi la fel de buna și mâine pentru ca numai noi avem puterea sa incarcam zilele de semnificatie și valoare. Ele în sine sunt un dar de care, sanatosi și cu speranța, trebuie sa profitam oricând. Nu trebuie sa mai așteptam încă un an.

Nu știu câți dintre voi au avut noaptea pe care și-au dorit-o. Și dacă nu a fost așa, a fost mai buna? Mai rea? Cum trebuia să fie ca să fie „inceputul perfect”? Treaba e ca perfect nu e decât ciclul asta de zile și nopti, restul tine mult de noi și de cum vedem lucrurile, ce alegem să facem și cum alegem sa trecem prin ele. Cate inceputuri perfecte de an nu l-au lasat sa se termine ca dracu’ si cate inceputuri rele nu au demontat superstitia spre final?

Pentru ca socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din targ, pentru ca anul trecut aveai iubita în brațe și aseară nu mai era, pentru ca anul trecut erai singura și plansa și aseară l-ai găsit pe el, cel mai cel, pentru ca ai avut tot și ai pierdut tot sau pentru ca ți-a adus anul trecut succes după succes pana nu credeai ca mai poți sa duci fericire, pentru ca la anul habar nu ai cum o să fie, singura mea urare este sa nu uiți cine ești, sa fii echilibrat și armonios cu tine, sa nu te biciuesti, dar nici sa nu te lenevesti și sa fii relaxat și cu zâmbetul pe buze și în suflet. Toate vin și trec și ne formeaza atât cât și în felul în care le lasam.

Mi-am dorit sănătate pentru cei apropiați mie și sa ii meargă lui bine ca sa putem să mergem frumos mai departe, liniște pentru prietenii mei și putere pentru mine. Mi-am sărutat iubitul la 12 noaptea într-un context mai puțin perfect și am crezut în tot în clipa aia, în ciuda a orice. Seara nu a fost perfectă, dar nu a fost nici așa rea. Ca și anul trecut, ca și cel care tocmai a început. Am să ma schimb atât cât pot și cred ca e bine și am să greșesc de multe ori. Nu știu cât de plictisitoare ar fi perfectiunea, dar pana ajungem acolo tot nu o să aflam, așa ca să ne bucuram de zilele noastre imperfecte. Pentru ca încep. Pentru ca e un ger de îți crapa sufletul și te impietreste așa cum ieși pe ușa. Hai, ieși cu zâmbet larg, cel mult faci o laringita și trece, dar ridurile de pe frunte nu prea se trateaza pe bune pe termen lung.

photo

Am spart aseară un pahar și am încălcat deja o rezolutie. Dar v-am scris, nici nu stiam cand o sa se mai intample si nici nu pot sa promit. Nu ma dezmint. Cred în semne și apoi rad de ele. Sa vedeți și lacul înghețat din plan îndepărtat și stelutele de pe geam. Eu sunt la fel ca ieri, numai cumva mai…linistita. Cu o zi mai bătrâna, cu o noapte mai deșteapta. Oricum ar fi, sa nu treacă degeaba! Sa aveți un 2015 bun cu voi si armonios!

Reclame

Soarele meu corporatist

Notă

Se uită curios către lumea care îi trece prin faţă de parcă ar vrea să afle dintr-o privire toată experienţa omului aceluia cu care intră în contact. Culmea, crede că şi poate şi decide rapid, dar mereu cu o rezervă care trebuie umplută în timp, cine eşti şi ce poate ea să facă cu tine. Fiecare replică de-a ta întâlneşte experienţa bogată de viaţă în replica ei aruncată tăios sau jugubăţ, dar niciodată plat. Lili nu este plictisitoare. Lili este izvor, este almanah, este mai curioasă ca un copil care descoperă lumea şi la fel de inocentă ca acesta. Este suflet, şi ochi, şi energie vie gata să se împrăştie în fiecare zi să nu lase neatins niciun colţ de lume umblat în mers rapid. Vrea să îţi spună tot dintr-o suflare, cum nu este omeneşte posibil, şi reuşeşte să o facă (crede ea), dar trebuie să fii agil şi mereu prezent ca să nu îţi scape munţi de informaţie eliberaţi pe secundă. Nu s-a născut încă urechea pentru gura ei, dar insistă să te provoace să ţii pasul. Şi-ţi repetă, cu ochi suspicioşi, că ori eşti tâmp, ori răuvoitor, dar cu un drag de mamă atotştiutoare şi înţelegătoare cum nu o să crezi vreodată că poate să fie după o primă vedere.

Lili crede prea puţin despre ea pentru ca ştie că tot ce are ea în tolbă este prea puţin faţă de ce ar putea să aibă. Lili crede oamenii răi sau incompatibili care i-au trecut prin viaţă şi care au lăsat urme gri. Lili nu ştie că ei au avut noroc să o cunoascăşi că nu au fost suficient de puternici ca să îi facă faţă.

Lili este dragoste şi nebunie şi primul impuls. Este zgomot şi culoare şi pace că ai mereu acolo un om pe care poţi conta. Se dăruieşte oricui i-o cere şi nu ştie ce înseamnă NU. Uită de ea şi îşi promite mereu, dar nu se ţine de cuvânt, că o sa fie mai atentă cu cine este şi cu ce are, cu cât dăruieşte şi cu cât cere înapoi. De fapt, ea nu prea cere. Aşteaptă doar. Şi îşi ţine rănile departe de ochii lumii şi şi le pansează singură fără să pretindă nimic de la cei din jur. Şi ar avea dreptul să o facă!

Lili este frumoasă şi putenică cum nici nu ştie că este şi bulgăre de veselie împachetat în arici pentru că aşa crede ea că se protejează de lume. Habar nu are că lumea o vede. Ok…doar unii, dar cei care o merită! 🙂

Unii oameni îţi intră în viaţă ca să vezi cine eşti şi ce poţi să fii! Şi, indiferent cât stau ei prezenţi, poţi să te consideri binecuvântat numai pentru că i-ai întâlnit.