Repetă după mine: sunt optimist(ă)

Pagină

Too little, too late

Sau de ce sa iti pierzi vremea intr-o relatie in care adesea te intrebi ce cauti, in care in fiecare zi iti promiti si iti promite ca va fi mai bine (sau altfel) si numeri asa cativa ani de sperante aiurea si dezamagiri constante, nu din vina lui sau a ei si nici din vina ta, dar cumva numai din vina voastra pentru ca nimeni, nici societatea, nici un anume individ nu va tine acolo cu un pistol la tampla. Si daca e acolo, sa traga dracului odata sa scapati usor, ca se pare ca nici unul din voi nu are atat sange in vene incat sa se ridice si sa plece, sa ia viata in piept din nou cu curaj, sa doarma singur noaptea o vreme si sa nu se simta ultimul om in gasca lui mare de oameni fericit cuplati cu altii care par sa le corespunda cum tu nu ai facut-o nimanui niciodata. (citeste mai departe)

Cum îți dai seama că îmbătrânești (by Chinezu)

Ne trezim cu ușoară panică că se termină vacanța și intrăm din nou în iureșul cunoscut fără să fi luat destulă energie bună din zilele astea. Și apoi citești asta și râzi că altă șansă pentru tine în afară de să trăiești frumos nu ai, de fapt. Fie cu bascheți, jeans și tricouri cu mesaje, pe bicicletă, pe munte, pe mese, mai tânăr nu devii. Keep it up, dar nu te minți că ai tot timpul din lume. Fă cât mai mult din ceea ce îți place, fie muncă, citit, broșe, copii, zăcut la soare, dansat, dragoste, știi tu mai bine. Alternativa este să trăiești urât, ursuz, cu frici și amânări. Vezi ce-ți priește! (citește mai departe)

Nici măcar fericirea nu este perfectă

Pentru că nu e o stare infinită, continuă, la intensitate maximă, fericirea e, cum zice și titlul, imperfectă. Sau poate că e perfectă, dar nu suntem noi capabili să o trăim (!?) Și, de frică să nu ce crape inimioarele sensibile de atâta încântare, ajungem să ne punem piedică singuri și apoi să țipăm că ne-a împins cineva.

Și, dacă tot stă treaba așa, de ce tot cautăm (sunt optimistă, de fapt așteptăm) perfecțiunea în elementele care ar putea să ne clădească fericirea? (citește mai departe)

Încrede-te în tine

Nu toate lucrurile se așează așa cum îți dorești și poate că viața ta arată mult altfel decât ai visat-o. Cică speranța moare ultima și uneori tu simți că o să fii ultimul care moare după ce speranța va fi de mult îngropată. Îți faci socotelile și îți dă cu jumătăți plus de viață irosite. Sau poate că nu. Poate ai fost mai norocos sau ai descoperit mai devreme că să iei decizii și să te ții de ele este singura cale să fii fericit. (citește mai departe)

Dormi în pace

Asta dacă nu o făceai deja și te frământă, măcar din când în când, gândul că mi-ai făcut vreun rău. Visează liniștit la mine, la alții, la altceva și construiește-ți viața frumoasă așa cum ți-ai dorit-o. Nu sunt un om mare, dar știu să iert greșeala. Nu sunt un om mare, deci nu pot încă să ți-o recunosc pe-a mea. Dar chiar și așa, cu bune și cu rele, mergem, de data asta împreună, pe drumuri șerpuite, mai departe spre împăcare, de doi și de sine. (citește mai departe)

10 luni cu noi

10 – ne privim de parcă nu mai există în jur nimic și orice s-ar întâmpla suntem atât de cuprinși de noi încât lumea pare demnă de râs, iar oamenii din jur sunt triste umbre călătoare care nu au putut sau nu au avut șansa să descopere cum este să te ridici cu adevărat deasupra tuturor. Ești salvarea mea, sunt salvarea ta. Avem rezerve, dar și un motiv bun să riscăm. Tu. Eu.

9 – Îmi cuprinzi și îmi săruți mâinile de parcă din ele are să se nască întreaga ta fericire, iar lumea toată a fost plămădită de ele. Îmi mîngâi…(citește mai departe)

Fascinează-mă!

Dă-mi lumea peste cap, aruncă-mă-n beție, scoate-mă din plictiseală, fă-mă să mă mir cum nu am mai facut-o de atâta vreme, stinge-mi grijile, adu-mi râsul în ochi, ține-mă trează, fă gălăgie, fă-te prezent, aruncă viața mea în aer, deschide-mi toate ferestrele, închide-mi toate ușile, respiră cu mine, plânge-mi tu lacrimile, mângâie-mi părul, zguduie-mi liniștea…(citește mai departe)

Vreau totul…de pierdut

Îți amintești ca de un vis urât. Despărțitrea aia te doare mai mult decât credeai că o să poată vreodată să o facă după atâta vreme. Distanța tot mai mare, cum nu puteai să crezi că ți se întâmplă asta, toate speranțele spulberate, toate planurile acum nerealizabile, o lume diferită decât lăsasei în urmă, durerea surdă la încercările de îmbărbătare ale prietenilor care te păzeau și făceau cu rândul la îngrijit de suflet de parcă aveai gripă cu frisoane, nu un hău uriaș în suflet și o nevoie nebună să îl umpli. Cum te plimbau ca pe un cîine bolnav și te încurajau să astupi golul cu ce-ți făcea ție mai bine – (citește mai departe)

Joc

Cu încântare, ochi noi și semnificație aparte (re)descopăr bucăți de suflet dăruite mie de Mâna care m-a întâlnit numai în poveștile, cu siguranță mult prea frumoase, ale Omului care mă cunoaște probabil cel mai bine. (citește mai departe)

O oarecare zi perfectă

Miros de dimineață leneșă, când soarele ne intră cu forța în cameră printre jaluzelele întredeschise. Nu ai închis astea, mă răsfăț ca în fiecare dimineață când știu că ai și vrei să îmi dai tot timpul din lume. Păi, era rândul tău. Te schimonosești victorios, întorci spatele soarelui băgăcios, mă iei în brațe și îmi acoperi ochii. Vino încoace, liliacule! (citește mai departe)

Ce m-au învățat bărbații din viața mea

De la bărbații din viața mea am învățat multe. De multe am uitat, de multe îmi aduc aminte în fiecare zi, multe dintre lucrurile pe care vi le spun le-am înțeles mult mai târziu, după ce el, bărbatul, nu mai era decât un nume într-un trecut îndepărtat. Azi mă simt bătrână 🙂 (citește mai departe)

Recompensează-te cu o zi bună!

Seamănă mai degrabă cu un slogan dintr-o  campanie a insituției în care lucrez, dar nu este deloc despre asta. Subiectul este vechi și deloc original, ați citit despre asta de sute de ori, nu vreau să vă creez dezamăgiri.

Să vorbim astăzi despre „trăiește clipa”, (citește mai departe)

Și, când te aștepți mai puțin…

Sau cum zicea bunica: “nu aduce anul ce aduce ceasul”.

Aaah, acele momente magice când, deși nu ești nici măcar cu doi pași mai în față decât erai ieri, deodată ai câștigat la loto, ți s-au extins pereții și ți-a crescut grădină, ți-au dispărut firele albe și cutele dintre sprâncene, ți s-au lungit picioarele și-ți flutură părul cu steluțe pe delături, ți se umflă pectoralii în loc de burtică și pășești sigur pe nori despre care logica îți spune că nu te țin, dar ți-ai pierdut și teama, și mințile. (citește mai departe)

Oops, I did it again

Recunoaște că ai făcut-o și tu măcar o dată – te-ai întâlnit întâmplător (sau nu) cu cineva din trecutul tău și ți-ai dat voie (sau nici nu ți-ai dat seama cum ai ajuns acolo) să retrăiești senzații care de atunci, din vremuri de demult, înainte să devii minunea de om care ești acum (mai bun(ă), mai altfel, mai sigur(ă) de sine, mai preocupat(ă) și, cu siguranță, mult mai frumos/frumoasă :) ) ți-au rămas familiare și confortabile. (citește mai departe)

Nimeni nu mai gândește așa!

V-am lăsat mai mult să rumegați povestea tristă fără cap și fără coadă. M-am bucurat că v-a plăcut într-un mod ciudat și că a adus mulți dintre voi aici. Acum vreau doar să vă redau un alt punct de vedere. Decideți voi cum este. (citește mai departe)

Un an nou minunat!

Dragii mei,

Se cade să începem anul cu speranță, urați de cei dragi, îmbrațișați de cei iubiți, scuturați de toate neajunsurile anului tocmai încheiat, gata să ne trăim prezentul la intensitate maximă și să facem toate lucrurile pe care nu am apucat să le facem în cei ’cât are fiecare’ ani de viață de până acum. (citește mai departe)

Hai, pe bune, unde ești?

Vânătoarea ne stârnește, știm cu toții, adică ne și sperie, ne și place; îți aduce satisfacție să muncești pentru un ceva dorit și după aia să îți înfigi călcâiul victorios în vânatul proaspăt, istovit, dar ușurat că a încetat cursa și poate să își întindă mușchii spre relaxare. (citește mai departe)

Despre oamenii pe care îi iubesc

…pentru că îmi spun cine sunt fără să o facă direct am vrut sa scriu de multa vreme și în multe feluri. Dar cum lucrurile bune pe care le fac vin mai mereu din instinct, pe negândite și nu dintr-un plan, adun între trei proiecte și o ceartă zdravănă toate sentimentele mele bune într-o declarație de iubire sinceră și nesolicitată. (citește mai departe)

Jurământ

“Frumoasa si senina, luminoasa si incatatoare conduci nestiutoare

fiecare pas al trairii mele.”

“Prezent si puternic, optimist si cald sustii nestiutor fiecare pas al trairii mele.”

(citește mai departe)

Celui mai drag om pentru mine

Imi este dor de tine de parca te-am avut o viata si nu am stiut vreodata cum este sa nu fii langa mine. Asta simt de fiecare data cand pleci. Asta simt in fiecare noapte cand singurul meu gand este sa vina maine si sa te vad din nou. Urasc sfarsitul lung de saptamana si fiecare plecare de-a ta. …Si daca as sti macar ce iti place sa faci mai intai cand te trezesti dimineata… daca macar as sti daca iti place ploaia… daca as sti cum se simte de aproape parfumul tau… (citește mai departe)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s