Pentru tine cine e?

Standard

Ai cunoștințele tale, apropiații tăi, partenerii și prietenii tăi, mai mulți sau mai puțini, după caz și preferințe, în orice caz destui, atâți cât ai nevoie.  Pentru fiecare dintre ei ai un rol în care sunt distribuiți, de tine, de ei înșiși, de timp și experiențe, de conjunctură și nevoi. Pentru fiecare dintre ei există un set de povești pe care le spui, un set de povești pe care nu le spui, un tip unic de relaționare, sentimente mai puternice sau mai neînsemnate, drag, admirație, loialitate, interes mai mare sau mai mic, un grad de utilitate și de utilizare.

Există cineva anume, acela cu care împarți cel mai mult din tine, cu care poți să vorbești orice și de care, într-un mod ciudat, plăcut, ai nevoie, deși nu întotdeauna. Există pentru fiecare prietenul cu care poți să ai conversații fără să fie acolo, atât de bine îl cunoști și îi poți anticipa reacțiile, și, cu toate astea, discuțiile voastre sunt mereu proaspete, plăcute, cu însemnătate, ceea ce aveai nevoie exact atunci sau fără de care nu poți (sau nu vrei) să iei o decizie, chiar dacă știai dinainte ce voiai să faci.

Există acela cu care nu ai vorbi aproape niciodată ceva serios, dar care îți împacă sufletul și gândurile și te amuză prin simpla prezență, cu care viața pare mai ușoară și care îți împrumută, voit sau nu, energie și speranță, care te face să crezi că poți să treci peste orice, că nimic nu e grav; asta dacă vreodată ai ajunge să simți că ți se cere profunzime în preajma lui.

Există înlocuitorul lor, cunoștințele, oamenii de umplutură, cărora ajungi să te confesezi accidental, cu care își umpli orele în care nu vrei să stai doar cu tine, de la care primești atenția limitată, exact așa cum ai nevoie câteodată, față de care te poți ascunde privindu-i în ochi, cărora le pasă cât să te adune de pe jos dacă ajungi acolo, dar prea puțin ca să se bage în viața ta mai mult decât cu carcasa.

Uneori rolurile se redistribuie, se amestecă, azi e așa, maine e altfel, apoi e ca azi din nou. Alteori lucrurile rămân la fel. Uneori unul îi adună pe toți, alteori unul se împarte în mai mulți, după cum ai nevoie sau deschidere.

Cred, totuși, că acela care pentru tine înseamnă cel mai mult, oricât de mult te-ai urî sau te-ai iubi, este cel care, pe undeva, pe departe și insesizabil, te reflectă, cel căruia ai mai mereu primul imbold să îi povestești ceva, profund sau orice ”pățești” peste zi.Two Empty Chairs in a Field Vezi pe stradă o situație, fie bună, fie rea, și simți nevoia să spui mai departe ce ai văzut. Tu cui ai vrea să îi spui mai întâi? Ți se întâmplă ceva foarte bun sau foarte rău. Cine este prima persoana căreia vrei să îi povestești? Atenție, pe cine ai VREA să suni? Citești ceva și abia aștepți să exprimi un gând despre ce ai citit. Cine e persoana la care te gândești că va înțelege exact ce îi spui, de ce ți-a plăcut, ce ai înțeles? Cine te-ar asculta oricând? Cui i-ai povesti orice fără nicio grijă? Foarte amuzant sau ciudat, o întâmplare oarecare, un gând, o dorință, o glumă proastă, o prostie, o maimuțăreală.

Cine te privește cu drag oricât de ciudat ai fi? Cine te înțelege? Cine te minte nevinovat că te înțelege ca să te simți bine și apoi se întreabă ce o fi în capul tău? Cine te acceptă exact așa cum ești? Cine te vrea în preajmă oricând exact așa cum arăți acum? Cine te ascultă orice tâmpenie ai spune? Cui ai vrea să îi spui orice tâmpenie? Pe cine vezi acum? Ce i-ai spune despre asta? I-ai spune? De ce?

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s